Anul trecut in toamna m-am casatorit, sotia mea fiind cetatean strain. Am fost la Primaria Oradea sa cer actele necesare pentru depunerea dosarului. Dupa ce m-am intors de acolo am ramas cu impresia ca femeia respectiva m-a informat gresit, era extraordinar de uracioasa si irationala, asa ca am mers din nou dupa cateva zile. De data aceasta mi-a dat o fituica in care figurau documentele pe care mi le indicase si data trecuta. Cu toate astea, in ziua in care am venit sa depun dosarul mi-a spus ca imi lipsaste o dovada cum ca viitoarea mea sotie nu are o casatorie incheiata anterior. Am ramas masca, i-am aratat hartia pe care ea insasi mi-o daduse, "domnule, aveti nevoie de acest act". Din fericire aveam o declaratie facuta de ambasada Romaniei din Thailanda (tara sotiei mele), cum ca ea nu e casatorita. I-am aratat hartia, la care ea imi spune ca nu e buna, trebuie din Bucuresti, de la Ambasada Thailandei. Am sunat la Ambasada Thailandei, la care doamna de acolo mi-a raspuns uimita ca hartia pe care ea mi-o poate elibera este inferioara ca autoritate celei pe care o aveam, fiindca Ambasada Romaniei are autoritatea suprema, echivalentul Guvernului Romaniei. In fine, am mers in Bucuresti, am luat hartia respectiva, am dus-o la tanti isterico-senila, la care... spre stupefactia mea, ma intreaba "dar consimtamantul translatorului autorizat unde e? Aveti nevoie de copia autorizatiei lui si consimtamantul lui de a veni si de a traduce la cununia civila, precum si de doi martori si copie dupa buletin pt amandoi" am crezut ca le-am auzit pe toate... asta pana cand am intrebat-o "pe cand?", la care ea se uita la ceas "acuma e unu.... pana la trei". Am crezut ca imi pierd mintile, am fugit pe centru, toate birourile de traduceri erau inchise, si de unde sa scot 2 martori pana la ora 3? In fine, un coleg avea o prietena care avea si ea o prietena traducatoare, iar ca martori  le-am ales pe surorile mele (una s-a scuzat de la servici). Am sosit la Primarie cu hartia de la traducatoare si cu surorile mele de manuta+copie buletin fiecare, asa cum a zis. A luat doar hartia traducatoarei, cat despre copii: "astea doar in ziua cununiei civile". M-a lasat din nou mut. M-am intors acasa. Dar nelinistit, fiindca unul din documentele traduse era autorizat nu era si autentificat de notar, iar cand am intrebat-o daca e suficient aecsta, ea mi-a raspuns ca vom vedea in ziua cununiei civile. Deci eu am fost stresat pana in momentul cununiei, in momentul semnarii certificatului de casatorie. Insa toate s-au terminat cu bine, dar am ramas cu o amintire urata, un motiv in plus pentru care sa urasc tara asta plina ochi de incapabili incordati.