Interactionez continuu...Când ma duc la Primarie, interactionez cu functionarii publici. Când ma duc la Alimentara, interacţionez cu vanzatoarea. Cand ma duc la serviciu, interactionez cu Patronul.

In mare parte – interactiuni catastrofale. De ce zic asta? Pentru ca vad si simt deseori lipsa crasa de profesionalism. Ce inseamna pentru mine profesionalismul?

Ar fi un răspuns prea lung sa-l trec aici…dar fac un rezumat printr-o analogie. Daca ma duc la un dealer auto, vreau sa ma intalnesc cu o persoana care stie sa-mi prezinte o masina, care e pregatita sa-mi raspunda la întrebări, care daca nu are raspunsuri pentru mine, imi va promite ca se va informa, si care se va ocupa de mine ca si cu clientul care i-a cumparat cele mai multe masini. Da, recunosc, vreau si un zambet…Asta e profesionalismul, cel putin o mica parte…Si nu e un ideal intangibil. L-am intalnit prin multe tari „de dincolo”. Incet-incet, patrunde si pe la noi.  Din pacate prea lent…Unele sectoare private au facut pasi mari, altele inca stagneaza…Statul e ca o martoaga -  se misca cumva, dar oasele-l cam dor, incheieturile scartatie.

Ca sa fiu mai explicit, voi spune ce înteleg prin lipsa de profesionalism, in interactiunea mea cu…sa zicem…un functionar public.

Nu vreau sa citesc prin mimica, limbajul si atitudinea persoanei respective scarba pe care probabil o are fata de institutia unde lucreaza…nu vreau sa-i citesc ura sau invidia fata de seful de departament care o conduce…nu vreau sa-i citesc frustrarea pe care-o are din cauza salariului (care e prea mic)… nu vreau sa-i citesc grijile zilei de maine…nu vreau sa-i citesc problemele din familie…nu vreau sa-i citesc insatisfactia ca nu a avut orgasm noaptea trecuta…nu vreau sa-i citesc nelinistea ca-si va pierde locul de munca…nu vreau sa-i citesc expectativa spăgii…nu vreau sa-i citesc repulsia faţă de ultima persoană cu care a interacţionat, care mirosea groaznic a transpiraţie…nu vreau să-i citesc socul fata de bădărănia ultimei persoane cu care a interacţionat…nu vreau să-i citesc gandul ca a uitat aragazul aprins…nu vreau sa-i citesc gandul ca poate eu ii sunt antipatic la prima vedere…nu vreau sa-i citesc antipatia fata de mine, care-am aparut tocmai acum, cand mai avea 10 minute din programul oficial de lucru. Si lista poate continua la nesfarsit…

De ce nu vreau toate astea? Pentru ca si eu am problemele mele…dar pot fi un profesionist…si pot sa incerc macar sa ma despart de problemele personale in interactiunea cu un client…Pentru ca si eu sunt un fel de client pentru functionarul public, pentru ca parte din contributiile mele din mediul privat ii platesc lui salariul.
Pentru ca…